PISA 2022 – De ce 47% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional
18 martie 2026 · Florin Tudose · 11 min lectură
Cifrele PISA 2022, ce înseamnă cu adevărat analfabetismul funcțional și ce ne arată despre școala românească.
Programul Internațional pentru Evaluarea Elevilor (PISA) este, de aproape un sfert de secol, cea mai citită „radiografie" a sistemelor de învățământ din lume. Organizat de OECD, testul evaluează, la fiecare trei ani, competențele de citire, matematică și științe ale elevilor de 15 ani. Nu se uită la ce a învățat elevul pe de rost; se uită la ce poate să facă cu ceea ce a învățat.
Rezultatele PISA 2022 (publicate la sfârșitul lui 2023) au fost, pentru România, un nou semnal de alarmă: aproximativ 47% dintre elevii români de 15 ani se află sub pragul minim de competență la cel puțin una dintre cele trei probe – pragul care, în limbajul OECD, înseamnă „analfabetism funcțional".
În articol explicăm ce înseamnă această cifră, de unde vine ea și ce concluzii se pot, totuși, trage din ea.
Ce este PISA și ce măsoară
PISA (Programme for International Student Assessment) este coordonat de OECD și aplicat o dată la trei ani. Eșantionul este reprezentativ la nivel național: în România, peste 7.000 de elevi din peste 200 de școli participă la fiecare ediție.
Testul măsoară trei domenii:
- Citire (reading literacy) – capacitatea de a înțelege un text, de a extrage informația, de a integra elemente și de a evalua critic ce citești.
- Matematică (mathematical literacy) – utilizarea matematicii pentru a rezolva probleme practice, nu doar pentru a aplica formule.
- Științe (scientific literacy) – înțelegerea metodei științifice și folosirea ei pentru a explica fenomene.
Pragul de „nivel 2" este, în terminologia OECD, nivelul minim de competență funcțională. Elevii sub nivelul 2 sunt considerați incapabili să folosească, în viața de zi cu zi, ce au învățat în școală – de exemplu, nu pot să interpreteze corect un grafic, să rezume un text sau să compare două surse de informație.
Cifrele PISA 2022 pentru România
Conform raportului OECD pentru România, procentul elevilor sub nivelul 2 a fost:
- Citire: aproximativ 42%
- Matematică: aproximativ 49%
- Științe: aproximativ 44%
În ansamblu, aproximativ 47% dintre elevii români sunt sub nivelul minim la cel puțin una dintre cele trei probe. Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre absolvenții de gimnaziu nu pot folosi în mod funcțional ce au învățat la școală.
"PISA nu măsoară ce știe elevul. Măsoară ce poate face cu ce știe. Distincția e fundamentală."
Ce înseamnă „analfabetism funcțional"
Termenul „analfabetism funcțional" este, de multe ori, prezentat în mod alarmist în presa românească. E util să precizăm ce înseamnă, de fapt:
- Nu înseamnă că elevul nu știe să citească (în sensul de a recunoaște literele).
- Înseamnă că elevul, după ce citește un text de complexitate medie, nu poate răspunde la întrebări care presupun înțelegerea, rezumarea, compararea sau evaluarea critică a conținutului.
Un exemplu clasic, dintr-un test PISA: un text despre un program de reciclare. Elevii sunt întrebați nu „ce spune textul" (memorie), ci „ce ar trebui să faci tu pentru a participa la program?" (aplicare) sau „crezi că argumentele autorului sunt convingătoare?" (evaluare). Aproape jumătate dintre elevii noștri nu pot răspunde la aceste întrebări mai complexe.
De ce stau lucrurile așa
Cauzele sunt multiple și se discută de ani de zile, atât în mediul academic, cât și în presa generalistă (a se vedea analizele de pe edupedu.ro și hotnews.ro). Câteva mai importante:
1. Programa supraîncărcată
România are una dintre cele mai dense programe școlare din Europa. Profesorii „aleargă după programă" și au foarte puțin timp pentru aplicații practice, discuții, exerciții de gândire critică. Rezultatul: cunoștințe multe, înțelegere puțină.
2. Predare bazată pe memorare
În multe școli, examenul cu memorare rămâne metoda dominantă. Elevii învață definiții, formule, comentarii literare – dar nu sunt antrenați să le aplice în situații noi.
3. Lipsa lecturii regulate
Studiile arată o legătură puternică între numărul de cărți citite acasă și performanța la PISA-citire. În România, conform datelor INS, procentul gospodăriilor cu peste 100 de cărți a scăzut constant în ultimii 20 de ani.
4. Inegalitatea rural–urban
Diferența între scorurile elevilor din mediul urban și cei din rural este, în România, una dintre cele mai mari din OECD. Aproape toate analizele PISA semnalează acest decalaj ca fiind principala explicație pentru media națională slabă.
5. Profesori obosiți și sub-plătiți
Salarizarea redusă a profesorilor, accesul limitat la formare profesională modernă și îmbătrânirea corpului profesoral sunt factori care contribuie la stagnarea calității predării. Aceste aspecte sunt analizate în detaliu în mai multe rapoarte ale Băncii Mondiale despre educația din România.
Ce nu spune PISA
Înainte să ne autoflagelăm, e important de știut și ce nu spune testul:
- Nu măsoară creativitatea, capacitatea de muncă în echipă, abilitățile interpersonale.
- Nu măsoară performanța elevilor de top – doar nivelul mediu și cel de bază.
- Nu măsoară cunoștințe specifice de istorie, literatură națională, cultură generală.
Cu alte cuvinte, un elev care la PISA obține un scor mediocru poate fi, în continuare, un elev valoros la alte capitole. Și – invers – un sistem care „rupe la PISA" (de exemplu Singapore) nu este, neapărat, modelul ideal pentru toate scopurile educaționale.
Ce funcționează
Câteva lucruri par să dea rezultate, atât în România, cât și în alte sisteme:
Pentru elev
- Lectură regulată, indiferent de gen – ficțiune, non-ficțiune, presă bună.
- Discuții acasă despre ce a citit sau a învățat. Părintele care întreabă „de ce crezi asta?" stimulează exact competența pe care o măsoară PISA.
- Probleme aplicate, nu doar formule.
Pentru profesor
- Predare prin întrebări, nu doar prin expunere.
- Texte autentice (articole de presă, infografice, rapoarte), nu doar manuale.
- Evaluare formativă – feedback în timpul învățării, nu doar la final.
Pentru sistem
- Programe „mai puține, mai bine". OECD recomandă explicit reducerea volumului în favoarea aprofundării.
- Investiții în mediul rural – de la transport la formare profesională.
- Acces echitabil la resurse digitale – dar cu utilizare pedagogică, nu doar tablete distribuite formal.
Concluzie
Cifrele PISA 2022 nu sunt o sentință. Sunt un diagnostic. Românii nu au „creier mai puțin", elevii noștri nu sunt mai prosti decât cei din Estonia sau Finlanda. Ce e diferit este modul în care învățăm: prea multă programă, prea puțină aplicație, prea puține discuții, prea puțină lectură.
Vestea bună: factorii care influențează cel mai mult scorul PISA – lectura, întrebările, exemplele din viața reală – pot fi schimbați la nivelul fiecărei clase, fără reformă majoră. Vestea proastă: e nevoie ca ei să fie schimbați simultan, în multe școli, ca să se vadă efectul în următoarea ediție PISA.
Surse
- OECD – Programul PISA – oecd.org/pisa
- Ministerul Educației – edu.ro
- Edupedu – analize PISA 2022 – edupedu.ro
- Hotnews Educație – hotnews.ro
- Institutul Național de Statistică – insse.ro
- Banca Mondială – worldbank.org