Salariile profesorilor în 2026: legea învățământului și ce s-a schimbat
1 aprilie 2026 · Florin Tudose · 10 min lectură
Cum arată grila salarială a profesorilor în 2026, ce a schimbat Legea 198/2023 și de ce salarizarea rămâne un subiect aprins.
Subiectul salariilor profesorilor a fost, în ultimii cinci ani, în prim-planul dezbaterii publice din România. Greva profesorilor din 2023, una dintre cele mai mari mobilizări din istoria recentă a sindicatelor din învățământ, a forțat o schimbare majoră a grilelor salariale. Legea 198/2023 a stabilit, în premieră, un mecanism prin care salariul de bază al profesorului debutant nu poate fi mai mic decât salariul mediu brut pe economie.
În articolul de față trecem prin cum s-a schimbat salarizarea profesorilor între 2022 și 2026, care e situația actuală și ce nemulțumiri persistă.
Punctul de plecare: salariile dinainte de 2023
Înainte de greva din 2023 și de Legea 198, salariile didactice erau printre cele mai mici din sectorul public. Un profesor debutant, cu studii superioare, avea un salariu net care se situa, în general, sub salariul mediu net pe economie. Pentru o profesie care presupune patru ani de facultate, master didactic și examene de titularizare, situația era percepută drept umilitoare.
Sindicatele au cerut, an după an, o grilă salarială predictibilă, ancorată într-un indicator obiectiv (salariul mediu pe economie), nu într-un coeficient politic.
Greva din 2023
Greva profesorilor din mai-iunie 2023 a fost cea mai amplă din ultimii 20 de ani. Conform raportărilor hotnews.ro și edupedu.ro, peste 150.000 de cadre didactice au participat la grevă, iar examenele naționale au fost amenințate. În urma negocierilor, Guvernul și sindicatele au ajuns la un acord care a fost integrat în Legea 198/2023.
"Salariul de bază al profesorului debutant nu poate fi mai mic decât salariul mediu brut pe economie."
Cum arată grila în 2026
Conform Legii învățământului preuniversitar și a legilor anuale ale bugetului, salarizarea profesorilor în 2026 are următoarele caracteristici:
Punctul de pornire: salariul mediu brut pe economie
Profesorul debutant are salariul de bază egal cu salariul mediu brut pe economie. De aici, în funcție de gradul didactic și de vechime, salariul crește prin coeficienți specifici.
Gradele didactice
În învățământul preuniversitar românesc, gradele didactice sunt:
- Debutant – primul an, cu examen de titularizare după.
- Definitivat – după minim doi ani de stagiu și examen.
- Gradul II – după minim patru ani de la definitivat și examen.
- Gradul I – după minim patru ani de la gradul II și o lucrare metodico-științifică.
Fiecare grad aduce o creștere a coeficientului salarial.
Sporuri
Există mai multe sporuri prevăzute de lege:
- Sporul de doctorat – pentru cadrele cu titlu de doctor.
- Sporul de diriginte – pentru profesorii care au în atribuții consilierea unei clase.
- Sporul de mediu rural sau zonă defavorizată – pentru a încuraja cadrele didactice să accepte posturi în mediile cu deficit.
- Sporul de condiții grele – pentru școli cu condiții speciale.
- Sporul de gradație de merit – acordat pe bază de evaluare, pe perioadă determinată.
Diferențele față de 2022
Comparativ cu situația dinainte de greva din 2023:
- Salariul minim al unui profesor debutant a crescut, în termeni reali, cu peste 20%.
- A fost introdus mecanismul de ancorare la salariul mediu, care face evoluția mai predictibilă.
- A fost reformulată grila vechimii, cu trepte mai clare.
Ce nemulțumiri persistă
Deși creșterea din 2023 a fost semnificativă, sindicatele și o bună parte a corpului profesoral semnalează, în continuare, mai multe probleme:
1. Diferența între generații
Sistemul actual avantajează intrarea în carieră (debutanții au crescut mult), dar profesorii cu vechime mare consideră că diferența între gradul I cu 30 de ani vechime și un debutant nu reflectă, suficient, anii de experiență.
2. Sporurile reale vs. cele declarate
Multe sporuri – în special pentru mediul rural sau zonele defavorizate – se aplică în practică doar parțial, în funcție de bugetul județean. În unele inspectorate, sporul de mediu rural există pe hârtie, dar este redus din motive bugetare.
3. Salariile educatorilor și învățătorilor
Educatorii și învățătorii rămân, în continuare, printre cele mai prost plătite categorii ale sistemului – deși lucrează cu cel mai sensibil segment de vârstă (preșcolari și ciclu primar). Diferența față de profesorii de gimnaziu și liceu este criticată ca fiind nejustificată.
4. Salariile suplinitorilor
Cadrele didactice care nu sunt titulare, ci suplinesc posturi neocupate, au, în general, salarii mai mici și nu beneficiază de toate sporurile titularilor. În condițiile în care peste 10% din posturi sunt ocupate de suplinitori, e o problemă semnificativă.
Comparația europeană
Conform datelor Eurostat și ale OECD din raportul „Education at a Glance", salariile profesorilor români – chiar și după creșterea din 2023 – rămân în partea de jos a clasamentului european, în termeni absoluți. Raportate la PIB-ul pe cap de locuitor, situația arată ceva mai bine, dar tot sub media OECD.
În context regional (Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria), România stă, în 2026, comparabil cu Bulgaria și Ungaria, sub Polonia și Cehia.
Ce înseamnă asta pentru sistem
Nivelul salariului influențează direct:
Atragerea tinerilor în profesie
Salariul mai mare al debutantului are deja un efect vizibil: numărul de candidați la titularizare a crescut, iar media notelor la examen s-a îmbunătățit ușor.
Reducerea deficitului de profesori
Mai ales pentru materiile cu deficit istoric (matematică, fizică, informatică, limbi străine), creșterea salarială poate face diferența între cineva care alege școala și cineva care preferă să meargă în privat.
Stabilizarea cadrelor didactice în rural
Pentru ca microbuzul școlar și școala mică din comună să funcționeze, trebuie ca cineva să accepte să predea acolo. Sporul de mediu rural, dacă este real și consistent, e un instrument important.
Concluzie
Salarizarea profesorilor în 2026 este, fără dubiu, mai bună decât în 2022. Mecanismul de ancorare la salariul mediu pe economie face evoluția previzibilă și protejează profesorul debutant de scăderea în termeni reali a salariului.
Pe de altă parte, diferențele între categorii, problema suplinitorilor și aplicarea inegală a sporurilor mențin nemulțumiri reale. Pentru ca învățământul românesc să atragă și să păstreze cadre didactice de calitate, salarizarea trebuie să rămână o prioritate constantă, nu doar un subiect ridicat la fiecare grevă.
Surse
- Legea învățământului preuniversitar 198/2023 – legislatie.just.ro
- Ministerul Educației – edu.ro
- Hotnews – hotnews.ro
- Edupedu – edupedu.ro
- Eurostat – ec.europa.eu/eurostat
- OECD Education at a Glance – oecd.org