Lipsa profesorilor: pe ce materii și în ce județe

Lipsa profesorilor este una dintre cele mai discrete probleme ale sistemului de învățământ românesc. Spre deosebire de subiectele care fac titluri (subiecte la BAC, abandon, salarii), deficitul de cadre didactice se vede mai puțin în presa generalistă, dar are consecințe grave: clase fără titular, ore neacoperite, suplinitori cu pregătire insuficientă, materii „livrate pe hârtie".

În articol, trecem prin amploarea problemei, zonele și disciplinele cu deficit cel mai mare și posibilele soluții.

Cifrele

Conform datelor Ministerului Educației publicate pe edu.ro↗ și a analizelor edupedu.ro↗, aproximativ 10-12% din posturile didactice rămân, an de an, ocupate de suplinitori – adică de personal care nu este titular și care, în multe cazuri, nu are pregătire metodică completă.

În anumite materii și județe, procentul depășește 25-30%.

Pe ce materii este deficitul cel mai mare

Matematică

Probabil cea mai resimțită lipsă. La nivel național, mii de ore de matematică pe săptămână sunt ținute de suplinitori sau de profesori cu altă specializare care „acoperă" matematica. Cauzele:

• Studenții buni la matematică preferă să meargă în IT, finanțe, inginerie.
• Salariul, deși a crescut, rămâne sub ce oferă piața privată.
• Munca cu adolescenții care „urăsc matematica" e percepută drept dificilă.

Fizică și chimie

Situația este similară. La fizică, în multe licee tehnologice, profesorul de fizică predă și matematica, și informatica, sau invers. Calitatea predării are de suferit.

Informatică

Paradoxal, deși este materia care ar trebui să fie cea mai modernă și atractivă, deficitul de profesori de informatică este cronic. Salariile din IT-ul comercial sunt de câteva ori mai mari decât în învățământ.

Limbile străine

Pentru engleza, situația e mai bună în orașele mari, dar critică în mediul rural. Pentru germană, franceză, italiană, deficitul e generalizat.

Învățători și educatori

Mai ales în mediul rural și în comunitățile cu populație în creștere (București, Cluj, Iași), lipsa învățătorilor și educatorilor se traduce în clase numeroase, mai mulți copii pe grupă la grădiniță și calitate redusă.

În ce județe este deficitul cel mai mare

Conform datelor publicate de inspectoratele școlare și agregat de Edupedu↗, județele cu cel mai mare deficit sunt, în general:

• Județele rurale puțin populate (Mehedinți, Vaslui, Botoșani, Călărași) – distanța, sărăcia și lipsa locuințelor pentru profesori fac aceste posturi neatractive.
• Județele cu populație în creștere accelerată (Ilfov, Cluj, Iași) – chiar dacă există profesori, infrastructura nu ține pasul cu numărul de copii.
• Bucureștiul – pentru anumite specializări (matematică, informatică, fizică), capitala suferă de aceeași problemă: piața privată plătește mai mult.

De ce este greu să atragem profesori

1. Salariul

Chiar și după creșterea din 2023-2024, salariile didactice rămân sub ce oferă piața privată în orașele mari. La materii ca matematica, informatica, fizica, diferența este de două-trei ori.

2. Locuirea

Pentru un profesor care primește post într-o comună de la 60 km de oraș, chiria sau naveta mănâncă o parte importantă din salariu. Casa de profesor (locuință de serviciu), care a existat în comunism, nu mai e o regulă.

3. Birocrația

Cantitatea de documente pe care un profesor trebuie să le completeze (planuri, fișe, rapoarte, evaluări) crește an de an. Timpul efectiv pentru predare scade.

4. Lipsa unei perspective de carieră

În învățământul preuniversitar, traseul „debutant → definitivat → gradul II → gradul I" e clar, dar nu prea atractiv. Mobilitate verticală spre poziții de cercetare, mentorat, dezvoltare de curriculum, există foarte puțin.

5. Imaginea profesiei

În ultimii 15 ani, imaginea publică a profesorului a fost erodată: scandaluri cu titluri obținute fraudulos, învățători care lovesc copii, cazuri de plagiat în lucrări de gradul I. Aceste cazuri, deși minoritare, au lăsat urme.

Ce s-a încercat

Sporul de mediu rural și de zonă defavorizată

Există, dar valoarea lui nu compensează, în multe cazuri, costurile reale. Iar în unele inspectorate, sporul se aplică inegal.

Programe de mobilitate

Profesorii pot solicita transferuri în alte județe, dar procedurile sunt rigide și mișcările au loc, în general, dinspre rural spre urban – deci agravează problema, nu o rezolvă.

Suplinitori plătiți pe oră

Pentru posturile neocupate, școlile pot angaja suplinitori cu plata pe oră. Soluția e una de avarie: plata e mică, suplinitorii rotesc, calitatea e neuniformă.

Ce ar putea funcționa

Sintetizând recomandările OECD↗ și ale rapoartelor Băncii Mondiale↗ despre educația din România:

Salarii diferențiate pe materii și zone

Salariu de bază mai mare pentru matematică, informatică, fizică, chimie – și pentru școlile rurale și zonele defavorizate. Sistem aplicat în multe țări occidentale.

Locuințe de serviciu

Construirea sau închirierea de locuințe de serviciu pentru profesorii care acceptă posturi în mediul rural izolat. Costul este semnificativ mai mic decât eșecul școlar din comunitățile fără profesori.

Formare adaptată pentru reconversie

Programe scurte și serioase prin care specialiști din alte domenii (ingineri, informaticieni, biologi) să poată deveni profesori, după o formare metodică intensivă.

Mentorat real pentru debutanți

Profesorul debutant are nevoie de mentorat constant în primii 2-3 ani, nu doar de examen de definitivat. Mentoratul susținut crește rata de retenție în profesie.

Reducerea birocrației

Mai puține fișe, mai puține rapoarte. Timpul recuperat ar trebui să meargă în pregătirea lecțiilor.

Concluzie

Lipsa profesorilor nu este o problemă pe care o rezolvi într-un singur an, cu o singură măsură. Ea ține de salarizare, locuire, birocrație, statut social și sistemul de formare, simultan. Fiecare componentă, abordată izolat, are efect limitat.

Dar lipsa profesorilor este, fără dubiu, una dintre constrângerile principale ale calității învățământului românesc. Câtă vreme matematica e ținută în clasele a VIII-a de un suplinitor cu jumătate de normă, va fi greu să cerem rezultate bune la PISA sau la EN8.

Surse

• Ministerul Educației – edu.ro↗
• Edupedu – edupedu.ro↗
• Hotnews – hotnews.ro↗
• G4Media – g4media.ro↗
• OECD – oecd.org↗
• Banca Mondială – worldbank.org↗